Romania a fost mult timp considerata un focar de criminalitate informatica, dar in ultimii ani, autoritatile de aplicare a legii au depus eforturi semnificative pentru a combate grupurile ce se ocupa cu frauda online si care fura in fiecare an milioane de lei de la victime din toata lumea.
Rapoartele mass-media si statisticile oficiale arata o crestere vizibila a numarului de actiuni de aplicare a legii in acest domeniu. Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT) a raportat 1157 de investigatii in 2010, iar 977 de cazuri noi au fost deja inregistrate in primele opt luni ale acestui an.
Faptul ca autoritatile de aplicare a legii fac eforturi pentru ai aduce pe cei responsabili in fata justitiei nu poate fi decat un lucru bun, dar, in conformitate cu Bogdan Manolea, expert in aplicarea legii cibernetice si director executiv al Asociatiei pentru Tehnologie si Internet (ApTI), aceasta reprezinta doar tratarea simptomelor, nu si a cauzei.
"Atata timp cat autoritatile romane trateaza aceasta problema ca numai cazuri individuale, si nu ca un fenomen, nu cred ca exista multe progrese care urmeaza sa fie realizate pe termen lung sau mediu", a spus Manolea.
In ciuda eforturilor crescande ale DIICOT de a elimina criminalitatea informatica, din ce in ce mai multi tineri se implica in astfel de activitati sau recidiveaza dupa ce isi ispasesc pedeapsa cu inchisoarea pentru infractiunile comise. Acest lucru se intampla din cauza unei combinatii de factori, de la starea precara a economiei si lipsa oportunitatilor de munca pana la pedepse pe care unii le considera prea indulgente. Cu toate acestea, putine se fac pentru a identifica si combate cauzele.
"Eu vorbesc despre necesitatea si capacitatea autoritatilor de a lucra cu sectorul privat in vederea determinarii factorilor care au transformat acest lucru intr-un fenomen, motivele celor implicati, prevalenta problemei si sa adopte solutii la nivel national care sa descurajeze implicarea tinerilor in acest tip de activitate. Pana in prezent, stam destul de rau la acest capitol", a spus Manolea.
Aproape toate formele de criminalitate informatica sunt prezente in Romania, inclusiv licitatii online false, frauda VoIP, clonarea cartilor de credit si fabricarea dispozitivelor de skimming. Totusi, cel mai popular tip de frauda online in randul infractorilor cibernetici din Romania este inselaciunea electronica.
Simplitatea inselaciunii electronice ar putea explica de ce este atat de atractiva pentru escrocii romani. In ciuda faptului ca este o amenintare semnificativa de cativa ani incoace, inselaciunea electronica continua sa aiba o rata de succes mare, deoarece protejarea intimitatii tine in mare parte de educatia utilizatorului. Inselaciunea electronica este atat de raspandita in Romania incat a devenit aproape un brand national, afectand negativ modul in care strainii percep tara noastra, mai ales in spatiul cibernetic. Un alt motiv pentru care inselaciunea electronica este atat de populara este faptul ca nu se pedepseste aspru. Anunturile DIICOT si articolele de stiri mentioneaza frecvent exemple de maximum 20 de ani de inchisoare, dar pedepsele reale sunt mult mai mici de atat.
Manolea nu crede ca pedepsele mai aspre sunt o solutie, pentru ca astfel de masuri nu duc aproape niciodata la o scadere a numarului de infractiuni. Cu toate acestea, el considera ca pericolul social asociat cu aceste acte de infractionalitate ar trebui sa fie dezbatut mai mult.
Sursa: pcworld.com
Rapoartele mass-media si statisticile oficiale arata o crestere vizibila a numarului de actiuni de aplicare a legii in acest domeniu. Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT) a raportat 1157 de investigatii in 2010, iar 977 de cazuri noi au fost deja inregistrate in primele opt luni ale acestui an.
Faptul ca autoritatile de aplicare a legii fac eforturi pentru ai aduce pe cei responsabili in fata justitiei nu poate fi decat un lucru bun, dar, in conformitate cu Bogdan Manolea, expert in aplicarea legii cibernetice si director executiv al Asociatiei pentru Tehnologie si Internet (ApTI), aceasta reprezinta doar tratarea simptomelor, nu si a cauzei.
"Atata timp cat autoritatile romane trateaza aceasta problema ca numai cazuri individuale, si nu ca un fenomen, nu cred ca exista multe progrese care urmeaza sa fie realizate pe termen lung sau mediu", a spus Manolea.
In ciuda eforturilor crescande ale DIICOT de a elimina criminalitatea informatica, din ce in ce mai multi tineri se implica in astfel de activitati sau recidiveaza dupa ce isi ispasesc pedeapsa cu inchisoarea pentru infractiunile comise. Acest lucru se intampla din cauza unei combinatii de factori, de la starea precara a economiei si lipsa oportunitatilor de munca pana la pedepse pe care unii le considera prea indulgente. Cu toate acestea, putine se fac pentru a identifica si combate cauzele.
"Eu vorbesc despre necesitatea si capacitatea autoritatilor de a lucra cu sectorul privat in vederea determinarii factorilor care au transformat acest lucru intr-un fenomen, motivele celor implicati, prevalenta problemei si sa adopte solutii la nivel national care sa descurajeze implicarea tinerilor in acest tip de activitate. Pana in prezent, stam destul de rau la acest capitol", a spus Manolea.
Aproape toate formele de criminalitate informatica sunt prezente in Romania, inclusiv licitatii online false, frauda VoIP, clonarea cartilor de credit si fabricarea dispozitivelor de skimming. Totusi, cel mai popular tip de frauda online in randul infractorilor cibernetici din Romania este inselaciunea electronica.
Simplitatea inselaciunii electronice ar putea explica de ce este atat de atractiva pentru escrocii romani. In ciuda faptului ca este o amenintare semnificativa de cativa ani incoace, inselaciunea electronica continua sa aiba o rata de succes mare, deoarece protejarea intimitatii tine in mare parte de educatia utilizatorului. Inselaciunea electronica este atat de raspandita in Romania incat a devenit aproape un brand national, afectand negativ modul in care strainii percep tara noastra, mai ales in spatiul cibernetic. Un alt motiv pentru care inselaciunea electronica este atat de populara este faptul ca nu se pedepseste aspru. Anunturile DIICOT si articolele de stiri mentioneaza frecvent exemple de maximum 20 de ani de inchisoare, dar pedepsele reale sunt mult mai mici de atat.
Manolea nu crede ca pedepsele mai aspre sunt o solutie, pentru ca astfel de masuri nu duc aproape niciodata la o scadere a numarului de infractiuni. Cu toate acestea, el considera ca pericolul social asociat cu aceste acte de infractionalitate ar trebui sa fie dezbatut mai mult.
Sursa: pcworld.com
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu